Pensionare

După mai bine de treizeci şi cinci de ani petrecuţi în bibliotecă (din care o bună parte ca director de specialitate), colega noastră, doamna Adriana Gheorghiu, se pensionează. Sfioasă, discretă – ca întotdeauna – şi nevrând să ne pună la o oricât de mică cheltuială ar fi preferat ca momentul să treacă neobservat. În chiar ajunul pensionării însă, o atragem, neprevenită, în secţia de referinţe, unde îi oferim un cerc de aplauze, flori şi câteva cadouri mici. O îmbrăţişăm, îi dorim fiecare ce crede de cuviinţă, o încadrăm în fotografii, sub razele puternice ale soarelui, căzute pieziş prin acoperişul de sticlă. Ne mulţumeşte emoţionată, în cuvinte fruste, fără excese sentimentale.

Întors în faţa computerului, rulez îndelung pozele proaspete, descărcate din camera digitală. Într-una din ultimele poze desluşesc genele lungi, urzite cu picuri, ale ochilor plecați ai domniei sale.