Curiozitate

Un tânăr cu un foarte şic basc albastru intră într-o dimineaţă în biroul meu. Fără zgomot, dar şi fără sfială. Mă salută din cap şi îmi face semn să-mi văd de treabă, să nu-l bag în seamă: se descurcă singur. Probabil îşi imaginează că departamentul în care lucrez e secţie de împrumut. Nu e aşa, însă mă gândesc că pot să-i fac o vreme jocul.

Parcurge preocupat, cu capul aplecat mult spre stânga şi umărul ridicat în întâmpinare, ca-n Supliciul lui Brâncuşi, cotoarele cărţilor din cele câteva dulapuri. Îmi intră în suflet când îl văd că apasă pe rând, uşor şi ritmic, precum clapele unui pian, frumoasele volume din seria Great Books of the Western World, care umplu două poliţe. La un moment dat, tânărul se întoarce către mine, vizibil derutat: „Cărţi de Becali şi Copos nu aveţi?”. Ahhh…

Revedere

În săptămâna luminată, revăd, a câta oară?, filmul lui Franco Zeffirelli „Iisus din Nazaret”. Trei după-amieze (joi, vineri, sâmbătă), patru episoade, aceeaşi încântare. Îmi aduc aminte de prima vizionare a celebrei drame biblice: pe vremea liceului, într-o seară lungă de iarnă, cu ger şi multă zăpadă, a începutului de an 1987.

Bineînţeles la video şi bineînţeles în traducerea sfredelitoare a Irinei Margareta Nistor. În camera neîncăpătoare a unui prieten consătean, alături de mulţi tineri, dar şi de doi-trei moşnegi, şase ore şi mai bine, aşezat pe o pernă tare, cu spatele la soba fierbinte de teracotă, cu o pauză mare, de vreo două ore (în buna tradiţie a vremurilor, curentul era oprit în sat între şase şi opt), pauză în care, la lumina lămpii cu gaz, am jucat cărţi pe câţiva leuţi şi am mâncat lipii, coapte pe plită de mama gazdei. Ţin minte şi că, din sumedenia de actori care joacă în filmul celui poreclit Shakespirelli, am fost extrem de bucuros, pe atunci, să recunosc unul. De fapt o actriţă: Claudia Cardinale.

Interstiţii

Inventarierea decenală a patrimoniului la Biblioteca Judeţeană Constanţa. De mai bine de jumătate de an, împreună cu câteva colege, şase-şapte ore pe zi, trezim la viaţă cărţile prăfuite, rânduite pe poliţele din depozitul general. Verificăm în catalogul electronic şi bifăm, cu cerneală portocalie, în „cronice bătrâne” titluri, preţuri, cote, numere de inventar. În pauze, ca să dinamităm rutina atroce, bem ness sau ceai de fructe şi declamăm poezii de amor: Brumaru, E.E. Cummings, Radu Stanca, Jacques Prévert, Nora Iuga, Edgar Poe, Anne Sexton, Charles Bukowski.