Arhivele lunare: iulie 2015

Pisici colorate

Discuție

pisicuta colorataO ţigăncuşă venită c-o falcă umflată la cabinetul soţiei e fascinată de Colorata, pisicuţa noastră tărcată, cu ochi când galbeni, când verzi. O mototoleşte şi o dezmiardă apăsat. Pentru câteva minute uită de durerile de măsele: lacrimile i se usucă, iar privirea i se înseninează. Ne roagă, ne imploră să i-o dăruim, promite că va avea mare grijă de ea, c-or să se joace împreună şi-o s-o hrănească „în fiecare zi”. Nuuuu, nu i-o dăm nici ei şi nici bulibaşei. E a noastră, sau noi suntem ai ei, oricum o iubim mult.

Peste câteva zile, fetiţa vine din nou la tratament, de data asta fără tumefacţie, veselă şi cu un pisoi în braţe. E speriat, iar blana parcă-i e făcute din petice miţoase, portocalii, negre, albe, galbene. Aduce niţel cu pisicuţa noastră, dar nu-i deloc cromatica lui naturală: l-a vopsit. „Cu carioci. De la Doru.”, zice serioasă.

Carneţel cu însemnări

Discuție

În jur de şase mii de obiecte au fost recuperate de pe fundul Atlanticului de Nord, de la locul epavei Titanicului, în cei treizeci de ani scurşi de la descoperirea ei. Ochelari, ceasuri, bijuterii, argintărie şi porţelanuri, piese de mobilier, monede, geamantane, seifuri, candelabre, sticle cu vin şi lichior, pipe, flacoane de parfum, piepteni, bricege, jucării, un clopot, un megafon, unelte din cabina timonierului, siflee, bucăţi din carenă.

De asemenea, multe obiecte care păreau sortite dezintegrării rapide: bancnote, mănuşi, pantofi, pălării şi alte veşminte, liste de bucate, scrisori, ilustrate, cărţi, încă şi un carneţel cu însemnări. I-a aparţinut lui Edgar Samuel Andrew, un tânăr argentinian de 17 ani, ajuns în Anglia pentru a se şcoli cum se cuvine şi care traversa oceanul invitat la nunta fratelui său mai mare. Caietul se afla, împreună cu câteva manuale, instrumente de scris şi alte lucruşoare, într-o geantă din piele, găsită şi adusă la suprafaţă în vara anului 2000, de-o expediţie a companiei RMS Titanic, care deţine drepturile explorării celebrei epave.

Aproape un secol în apa sărată a oceanului, la o adâncime de 3800 de metri. Scrise cu cerneală albastră, cuvintele adolescentului Edgar, care nu a supravieţuit dezastrului, pot fi şi astăzi citite cu uşurinţă.

Neodada

Standard

Extraordinar efect al prelungitei strădanii pentru inventarierea documentelor la Biblioteca Judeţeană Constanţa: reinventarea poemei dadaiste. Ei bine, da! Dada.

„Ca să faceţi un poem neodadaist”, zice tristantzaran colega şi prietena Lucica cu voce declamatoare, dar niţeluş înăbuşită de masca chirurgicală ce-o apără de acarieni, bacterii, praf, mucegaiuri şi păduchi de bibliotecă, „luaţi un teanc de cărţi de pe poliţă, exact atâtea cărţi câte versuri vreţi să aibă poezia, plus titlul. Scrieţi apoi titlurile pe o foaie de hârtie în ordinea cotelor lor. Copiaţi-le cuviincios. Poezia vă va semăna.” Spre marea mea bucurie, prima poezie neodadaistă îmi este dedicată. Mulţumesc foarte mult!

Aventurile d-lui Ionel… (de Lucica V.)

Pălăria de pai
Schiţe despre fericire
Pe aripi de vis
Balada vestitorului.
Drumeţ în calea lupilor
Noapte şi zi.
Albastru imperfect
Dimineaţa devreme
Un om, într-o zi
Lanternă cu amintiri.