Florile-reginei

Discuții

floarea-reginei

Răsfoiesc încântat, dar cu mare băgare de seamă, ierbarul cu flori de câmp al surorii mele cea mare. Ghiocei, brânduşe, cicori, bulbuci de munte, flori de nu-mă-uita, ciuboţelele-cucului, sipici, genţiane, piciorul-cocoşului, garofiţe, brebenei, untişor, spălăcioase, clopoţei, trei-fraţi-pătaţi, opaiţe şi multe altele, presate cu mână deopotrivă delicată şi fermă, treptat şi fără întrerupere, începând cu anii studenţiei. Cu siluetele subţiate şi culorile estompate, florile uscate par anluminurile unui manuscris vechi.

Exilată la sfârşitul mapei groase e-o foaie de maculator plină cu flori-de-colţ, mai bine de douăzeci de flori alb-scămoase, presate rău şi lipite alandala cu bucăţi de scoci. Soră-mea, care predă biologia la un liceu din Codlea, îmi spune că acum câţiva ani, înainte de-o corigenţă, un elev i-a pus pe catedră hârtia cu pricina, zâmbitor şi încrezător, nevoie mare, că-i un atu pentru obţinerea notei de trecere. L-a certat oripilată: „Ce ai făcut tu aici e carnagiu, florile astea sunt protejate”. „Creşte altele, doamna!”, a replicat el blând.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s