Miel de Paşti

O imagine din ajunul Paştilor. Un creştin cu pieptul bombat într-un sacou de culoare deschisă (e vestonul de paradă, cu bumbi galbeni, strălucitori, al ofiţerilor de marină, de pe care s-au scos ceaprazurile) duce pe bulevard un miel măricel, tăiat şi jupuit foarte recent. Îl ţine cu mână sigură de cele patru picioare niţel scurtate, împreunate şi legate cu ceva ce poate fi scoci. Din venele animalului sacrificat încă picură sângele, iar capul, înfăşurat într-o pungă albastră, i se bălăngăne, lovindu-se din când în când de denivelările asfaltului. Pe corpul lui marmorat se văd amprentele unor mâini murdare şi crude.

Nu la aceeaşi dată, nu în aceeaşi zi

De Ziua Mondială a Cărţii (şi Ziua Naţională a Bibliotecarului), directoarea bibliotecii noastre ţine un discurs în beneficiul unei săli pline. Între altele, vorbeşte despre Shakespeare şi Cervantes, „cei doi titani ai literaturii universale, care”, susţine domnia sa, „au murit în aceeaşi zi”.

Shakespeare şi Cervantes nu au murit în aceeaşi zi. Cercetări recente au stabilit fără dubiu că Miguel de Cervantes nu a răposat pe 23 aprilie, cum se credea, ci cu o zi mai devreme, multe enciclopedii, inclusiv Wikipedia, menţionând, de altfel, 22 aprilie 1616, ca dată a morţii scriitorului spaniol.

Dar, chiar dacă Cervantes s-ar fi stins la 23 aprilie, tot nu ar fi fost în aceeaşi zi cu William Shakespeare, despre care ştim cu siguranţă că a murit pe 23 aprilie 1616. Ar fi fost la aceeaşi dată, dar nu în aceeaşi zi. Sună straniu, însă lucrul e adevărat fiindcă ţările în care au trăit cei doi „titani” (ce etichetă burlescă!) aveau, la moartea lor, calendare diferite, între care era un decalaj semnificativ: Anglia încă îşi împărţea anul după vechiul calendar iulian, în timp ce Spania trecuse, de mai bine de trei decenii, la calendarul gregorian. Ca atare, în anul de bunăvoinţă al Domnului 1616, 23 aprilie a căzut în zile diferite în cele două regate, a fost o sâmbătă în Spania şi marţea de peste 10 zile, în Albion.