Lucruri care te apropie de un prieten depărtat

Discuții

O prietenă împlinește douăzeci și unu de ani de sârguință în biblioteca publică a județului Vaslui. „Jumătate din viață”, îmi spune melancolică. Îi urez încă pe-atâția, cel puțin, și îi citesc la telefon Cadou de ziua ta, o cărticică despre prietenie și aniversări, scrisă de Paul Stewart și ilustrată de Chriss Riddell. O știu pe dinafară (i-am citit-o de atâtea ori fiului meu când era copil), așa că i-o recit de fapt amicei mele, interpretând, cu mlădieri cabotine, rolurile celor două personaje: un iepure și un arici. Îmi mulțumește și îmi citește și ea două poezii romantice, frumoase, creații ale uneia dintre colegele ei.

À la manière de Sei Shōnagon, mă gândesc la câteva lucruri care te apropie de un prieten depărtat:

Să vezi în mulțime pe cineva care seamănă cu el. Știi că nu este el (e în alt oraș, în altă țară) dar simți nevoia să grăbești pasul și să verifici.
Serile proaspete, cu zboruri de pescăruși, în care îți aduci aminte versuri pe care le știați amândoi.
Să-i redescoperi scrisul de mână într-o scrisoare sau în dedicația făcută pe-o carte veche.
Să găsești în abumul personal o fotografie veche, cu figura tânără a prietenului.
Să-i citești un text la telefon.
Să recitești cartea pe care i-ai recomandat-o cândva.
Să privești trecătorii grăbiți într-o zi ploioasă și, între umbrelele negre, să afli una în culorile favorite ale prietenului.
Să îi scrii numele pe o foaie albă.

 

6 răspunsuri »

  1. Thank you for letting us see your true colors. Creațiile tale sunt, picaturi de ambrozie, mărgăritare de sensibilitate si elocinta.

  2. Sunt prea frumoase cuvintele tale, Gabriel, ești prea bun cu sforțările mele! Dar mă bucur enorm pentru ele, mai ceva ca de un bravo de pe vremea școlii primare. 🙂 Trebuie să îți spun că întotdeauna mă întreb: ce-or să spună prietenii mei despre frazele pe care le scriu? N-or să li se pară ridicole, absurde, fără viață?
    Dar cred că mai e ceva. Dacă te bucură cuvintele scrise e și fiindcă, dincolo de probleme, de ororile lumii, de alergătura și epuizarea zilnică, tu nu ai uitat ce mare și frumoasă e viața, ce desen splendid e pe partea ascunsă a covorului. Nu că eu aș fi în stare să-l scot în evidență!!

    • Fiecare lucru in existență are un anumit nivel de vibrație. Tu rezonezi foarte bine, foarte frumos cu lucrurile cu adevărat vi si frumoase. Asa cum ai spus tu în vâltoarea existentei zilnice uitam de multe ori de adevăratul sens si adevărată valoare a vieții. Ei bine tu trudești sa ne aduci aminte de fiecare dată de frumos si simplu, ne aduci aminte ca nu trebuie sa complicam prea mult, sa ne întoarcem la adevăr. Pentru acestea trebuie sa iti mulțumim toti avem nevoie de prospețimea si limpezimea gândului tău.

      • Gabriel, dacă tu ai văzut așa, nu pot decât să mă bucur! Mă încarc cu complimentele tale ca o albinuță de polen, dintr-o floare minunată. N-am orgoliul de-a crede că trudesc pentru frumusețe, mai degrabă încerc să o invoc cu zdrăngăneli de uliță, fluier vesel pentru a o chema. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s