„Cu aspect de proletar, mâini de criminal, nas de Pinocchio, el este întruchiparea instinctelor primare, a brutalității și a durității aplicate cu sânge rece, sau chiar cu sadism, și cu o intensitate invers proporțională cu statura sa subdimensionată.”
Cristina Corciovescu și Bujor T. Rîpeanu în Dicționar de cinema (1997) despre actorul american Harvey Keitel.
Pentru păianjeni, montgolfierele dorului de ducă, pentru mine, care deschid fereastra către dimineața zâmbitoare, tușe subțiri întinse de vânt pe pânza albastră și fără pată a cerului de toamnă. Hey! Mr Tambourine Man, play a song for me aud la radio, iar în minte îmi vin versurile altui cântec al lui Bob Dylan:
San Francisco fain e
ai soare cât vrei
Dar eu vreau patru anotimpuri,
și-aici lipsesc trei*.
* Traducere de Mircea Cărtărescu
Descopăr la magazinul Kaufland un mic stand cu rechizite, febra întoarcerii la școală le-a cruțat, iar acum au fost ieftinite strașnic. Toate îmi fac cu ochiul, aleg câteva, printre ele un stilou Pelikan grăsun, care seamănă cu o belugă mov, răsucită ca pentru joacă. Vocea îi e subțire și fără poticneli. Pe câteva foi curate, caligrafiez îndelung cu el numele persoanelor dragi, ca într-o încercare de a atrage asupra lor vechiul spirit al consemnării cuvintelor sfinte.
Marginea autostrăzii
motorul maşinii scoate fum
femeia priveşte mărăcinişul pârguit
[Fotografie de Liana Barbu-Ciocoiu]
Blogul lui Alexe 