Lecție de pian

Discuții

Hoinărind prin orașul vechi ajung pe strada Callatis, în fața unei case năltuțe și suple, cu stucaturi refăcute recent, despre care știu că a fost construită la începutul secolului 20, pentru o doamnă cu nume minunat: Reveicuța Robovici. Una dintre ferestrele de la parter e întredeschisă și din cameră se aud acordurile unui pian. Rămân nițel la umbra casei și asist, clandestin, la o lecție, ucenica sau ucenicul cântă ceva rapid și, pentru urechile mele de amator, o face foarte bine. Vocea limpede a profesoarei se aude când și când cu intensitate variabilă (probabil femeia se plimbă prin încăpere), dar nu întrerupe interpretarea și din câte îmi dau seama, nu critică, ci anticipează și ghidează mișcările elevului. Suita se termină brusc, iar liniștea neașteptată ce urmează îmi oprește respirația. Îmi vine o idee nebunească. Aplaud de câteva ori, apoi o iau vesel la picior. Vântul dinspre larg mă șuieră prelung, ca un polițai de stradă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s