Revăd cu încântare „Măcelarul”, filmul din 1970 al lui Claude Chabrol, care-mi aduce aminte, între altele, o replică pe care-am folosit-o într-o vreme în fața celor ce se mirau ce draci am avut de-am plecat din armată. „Am fost cincisprezece ani în armată”, zice Popaul, personajul principal masculin, la începutul filmului. „Ei bine, în armată sunt două lucruri pe care le iubești, fiindcă nu le ai: logica și libertatea.” Am spus-o, apăsat sau relaxat, reducând, pentru respectarea adevărului, perioada la zece ani și construind pe baza ei un mic argument, dar n-am reușit să micșorez nimănui, c-o umbră de fărâmă măcar, perplexitatea.
feb.2
Blogul lui Alexe 
Logica și libertatea sunt argumentele pentru care nu am îndemnat pe niciunul dintre copii să aleagă calea militară.
Una dintre spaimele băiatului meu în copilărie era liceul militar. Când făcea câte-o boacănă, una babană, mă prefăceam că sun un fost coleg să-mi găsească un loc pentru el la liceul militar. Era bau-baul lui!! 🙂
Bunicul și străbunicul meu au fost decorați în războaie -pentru fapte fără vărsare de sânge.
Lui tata, din câte mi-am dat seama, armata nu i-a prea priit, iar eu nu am prea făcut cunoștință cu ea, în afara unor momente penibile de la recrutare.
Ești cam norocos!! 🙂
🙂 Culmea e că nu sunt anti-armată, de fapt chiar cred că ar trebui să avem un fel sistem de pregătire militară permanentă, ceva în genul ”gărzilor patriotice”; și pentru fete, desigur…
Tata a fost veteran de război, eu, am făcut armata în facultate, a fost ok, instructoarea noastră o locotenentă, era drăguță atât la propriu cât și la figurat; am rămas cu amintiri plăcute.
Armata pentru studentele de pe vremuri nu era militărie propriu-zisă, ci mai degrabă o tabără, o tabără ceva mai austeră. 🙂
În film mi-au plăcut înțelesurile relației și cum am participat ca privitori. Un joc de tăinuire/exhibare.
Habar nu am de ce n-am primit notificări pentru recentele tale postări, dar apreciez mult că ai avut curtoazia să-mi dai like la ale mele 🙂 !
Mi-au plăcut postările tale așa că era natural să le apreciez. E bucuria mea de cititor. 🙂
Scrii literatură de calitate, de aceea mulțumesc:) ! Pe curând !