Brățara

Discuții

S-a așezat oftând pe scaunul pe care i l-am oferit. Era nu doar mâhnită, ci stoarsă și de ultima picătură de energie. Mi-a spus că și-a pierdut brățara, cel mai probabil în bibliotecă sau în preajma bibliotecii. Cu o zi înainte a venit să împrumute pentru copil „Băiatul de pe facebook”, iar la întoarcere a constatat lipsa. A scotocit casa, curtea, mașina, aleea. Nimic. Din nefericire, nu i-am fost de nici un ajutor, nu găsisem, nu auzisem. Mi-a lăsat numărul de telefon și i-am promis că-i dau un țâr dacă aflu ceva. Ah, e doar un obiect!, m-a rugat să n-o judec prea aspru, e porte-bonheur-ul ei, primit în adolescență de la una dintre bunici. Fără s-o întreb a scos telefonul și mi-a arătat mai multe fotografii cu bijuteria: o brățară ca o dantelă veche, galben-strălucitoare, cu un bob mare de peruzea la mijloc și altele mai mici, negre, înșiruite de-o parte și de alta. Nu, n-am mai văzut niciodată ceva atât de frumos! A vrut să mă convingă că podoaba merită tevatura și mi-a arătat și-o altă, minunată, priveliște: scânteile i-au revenit în ochii albaștri.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s