Primesc la birou vizita câtorva universitari tineri din Bulgaria. Motivul este unul aparte. Universitatea din Silistra, unde predau musafirii, pregăteşte înfiinţarea unei facultăţi de limba şi literatură română, iar delegaţia caută în Constanţa sprijin: lectori dispuşi să instruiască studenţii bulgari, cărţi potrivite, poveţe, programe comune etc. Luat pe nepregătite le promit o importantă şi neîntârziată donaţie de documente şi ajutor în achiziţia de cărţi şi seriale româneşti. Ca să nu-i las cu mâna goală, scot de pe poliţele personale toate cărţile scrise de români, aflate în stare bună. Volume de Cioran, Blaga, Bacovia, Cărtărescu, Patapievici, Simona Popescu, Ioana Pârvulescu, Andrei Pleşu, Doinaş, Vişniec, Muşina, Dumitru Crudu ş.a., cele mai multe cumpărate, dar destule primite la rândul meu. Întocmesc astfel un pachet măricel pe care li-l ofer.
O doamnă cu ochii de un albastru intens, care vorbeşte foarte bine româneşte mărturiseşte că e prima donaţie de carte pe care o primesc, prima „piatră” la temelia bibliotecii noii facultăţi, aşa că mă socoteşte un „aşezător” al bibliotecii. Sunt foarte mândru de acest titlu.