Din nou în fața unor liceeni cuminți și curioși, veniți să viziteze biblioteca. Plecând de la statuia lui Ioan N. Roman, patronul bibliotecii noastre, le vorbesc de-o altă lucrare de for public din oraș, ridicată pentru a glorifica jertfa ostașilor căzuți în ancombranta campanie a armatei române, din Bulgaria anului 1913. Numit „Avântul Țării”, impozantul monument (zece metri înălțime) a fost dezvelit în primăvara lui 1916 și demolat în toamna aceluiași an, iar bustul lui Ioan N. Roman a fost așezat, în 1932, chiar în locul lui. Am dificultăți în a-i face pe tineri să priceapă unde e acest loc, acum un tăpșan golaș.
— Pe strada Traian, le zic, la intersecție cu Vasile Alecsandri, în fața clădirii Curții de Apel. Numai fețe dezorientate. Insist: Vizavi de Cercul Militar, o grădiniță-triunghi lăsată de izbeliște… Încă nici un licăr de lămurire. Mă decid pentru o explicație de parcurs: Știți lupoaica! De la ea, în jos, spre dreapta și chiar înainte de strada Traian e acest… Hâ?” O mână ridicată ca la lecție și imediat o voce nesigură:
— Cred că-i în spate la bărgării Alandala.
În câteva momente, adolescenții se înveselesc, dumiriți pe de-a-ntregul, cumva expresia asta – „bărgării Alandala” – explicase totul. Acum mutra mea trebuie că arăta ca înrămată. Ce era să fac? Încuviințez strepezit, dar trag deoparte un tânăr mai reținut. Aflu că-i vorba de un mic local cu teribile bunătăți unsuroase, situat lângă „Bubble Waffles”. Aha!