Alișveriș

Firme, societăți, asociații în Constanța interbelică:

„La elefantul” (pielărie), „La pomul de aur” (stofe și confecții), „La moara de aur” (galanterii și mărunțișuri), „Cocoșul de aur” (magazin de manufactură), „Vezuviul” (depozit de ciment și var), „La țăranca” (crâșmă), „La țăranu” („pantofărie, galoși, șoșoni”).

„La luna” și „La vultur”, ambele galanterii, unite în „La luna și vultur”, „La cocheta” (mode), „La Luvru” („cel mai bine asortat în articole de lux”), „La noul Luvru” (galanterie și mărunțișuri), „La doi lei” (birt economic), „La magazinul mic” („mercerie și galanterie, special dantelărie și ciorăperie care se vând cu prețuri reduse”), „La magazinul nostru” („asortat cu ultimile creațiuni pariziene, în stofe pentru mantouri, mătăsuri, catifele, pânzării, moltoane, pichete”).

„La Sultan” (prajitorie de cafea), „La pașa” (magazin de cafea), „La harem” (prăvălie cu covoare), „Stamboul” (lustragerie), „Bosfor” (articole orientale, inclusiv „minunații pantofi turcești brodați”). „La cotitură” (magazin de fierărie), „La pomul verde” (salon de nunți), „La arme” (varieteu), „Castelul de flori” (cabaret), „La eftinirea traiului” (băcănie), „Coroana” (cofetărie), „Electro-fer” (birou de copiat acte).

Coloniale și delicatese: „La drapel”, „La navigatorul”, „La gloria română”, „La căpățâna de zahăr”, „La flota americană”, „La dorobanț”, „La Basarabia”, „La doi camarazi”.

Restaurante, bodegi, berării: „Parcul zorilor” („local de distracție familiară”), „Zori de zi”,„La viața lungă”, „La viața veselă”, „La paharul vesel”, „Vraja mării”, „Malul mărei” („cu cea mai răcoroasă și pitorească grădină”), „Vârful cu dor”, „Dor mărunt”, „Valul unirei”, „Moara lumei”, „La roata lumii”, „Vaporul Dacia”, „La Armata Română” (închisă pentru murdărie), „La Căpitanu”, „La aviatorul”, „La făgădău”, „Calul bălan”, „Carul cu bere”, „Tiribomba”, „La aeroplanul lui Vlaicu” (grădină de vară).

Cafenele și ceainării: „La vânătorul”, „Ararat”, „Naționala”, „Internaționala”, „Élysée”, „Royal”, „Imperial”, „Port Arthur”, „Sulina”, „Valul lui Traian”, „Maritima”, „Aero-Marina”, „Pariziana”, „Elita”, „Poșta”, „Bursa”, „Chinezul”.

Manufacturi și fabrici: „Le soleil” (biscuiți), „Frigul” (gheață), „Bella Gusta” (rahat, siropuri, halva, limonada „Fructin”, „cea mai bună de pe piața Constanței”), Getta („splendide vase de mic tonaj”), „Cristalul Dobrogei” (sticlărie), „Izbânda” (mobile din fier), „Luzitania” (biscuiți), „Rapid” și „Viitorul” (lenjerie), „Minerala” („ape gazoase și Vichy”), „Delfinul” (sifoane), „Odgonul” (frânghii), „Bloc” (țigle de ciment).

Încălțăminte: „La leu”, „La stejar”, „Porumbelul”, „Tigru” (vecin cu „Porumbelul”), „La tunul de aur”, „La Ruleta”, „Marchiza”, „Marea Neagră”, „La cisma lui Cuza Vodă”, „Tif-Tof”.

„La 40 de biserici” (han și birt unde „țiganii țârâe niște lăute și se servește și jumătate de porție”), „La milion” („marele magazin de manufactură și galanterie”), „La lupoaică” („velour de haine, barcheturi, moltoane, pânzeturi, stămburi”), „La trei brazi” (dogărie), „La harpa română” (instrumente muzicale).

„Ardealul” (frizerie), „Alba Iulia” (librărie), „Veneția” (tâmplărie), „Cairo” (boiangerie), „Britania” (varieteu, „La Britania de vale,/ Între prinți, marchizi, pașale,/ Poți să bei pe îndelete,/ Vin-champanie-ntre fete”), „Napolitana” (plăcintărie), „Elvețiana” (lăptărie), „Marcel cel norocos” (colectură a loteriei), „La concurența”, „La noua concurență” (magazine cu „haine gata”), „Consumul românesc” („coloniale, delicatese și băuturi”), „Consumul militar” („lămpi cu benzină solidă, mai eftin ca electricitatea”), „Consumul pieței” („brânzeturi, specialități de untdelemnuri”), „La prietenul nostru” (vărărie și materiale de construcții), „Sfântul Nicolae” (cooperativă de pescărie), „La Tulceanul” (opincărie), „La Buzoianul” (căciulărie), „La Bucureșteanu” (spirtoase).

„Au Printemps de Bucarest” (magazin de mode), „Le Chic Parisien” (croitorie pentru bărbați), „La lampa elegantă”, „La gheata elegantă”, „La mobila elegantă”, „La sursa de mărunțișuri”, „La covrigăria rusă”.

„Viața noastră” (cooperativă de consum), „Edison” (cinematograf), „Voaleta” (parfumerie și mode), „Manon” („pălării și confecțiuni de dame”), „Paradisul Constanței” (florărie), „Viteza” și „Săgeata” (societăți de transport public), „La trei stele albastre” (magazin universal), „Mihai Eminescu” (sindicatul docherilor manuali din port), „Motorul” (bancă populară), „La papagal” (haine bărbătești), „Crucea” (drogherie), „Rezistența” (vulcanizare), „Lumina Dobrogei” (dugheană cu uleiuri pentru motoare), „Avântul țării” (ceaprazărie), „La industria română” (atelier de tinichigerie), „Frizeria eroilor” (bărbierie), etc., etc… Dever probabil bun.

Mingea albastră

O noapte și-o zi orașul nostru de lângă mare a fost zgâlțâit de un vânt rece și foarte puternic, ca de-un gangster cătrănit. Deși la adăpost de piatră și cărămidă, loviturile și urletele lui ne-au băgat frica-n oase. Vââjjjjjj!! Foișorul scârțâia din toate încheieturile, firele smulse de pe stâlpi biciuiau strada, ceva bombarda acoperișul casei și ricoșa departe. Când inimile ne erau cât puricele, tiiit, tiiit, tiiiit! hop și telefoanele cu alarma Ro-Alert: „Furtună, furtună, rafale de peste sută, stimați constănțeni!” Mulțumim foarte mult!

După aproape douăzeci și patru de ore, când mare parte din legiunea de ghionoaie plecase spre alte orizonturi, am ieșit să-nregistrez daunele. Crengi rupte, inclusiv unele mari, smochinul sfârtecat, tufișul de măceș făcut palancă, găleți, bucăți de polistiren și alte cioburoaie înghesuite în colțurile grădinii, tomberoanele doborâte, pisicile, în ciuda insistențelor mele, lipsă la apel. Am găsit și un mic dar: o minge albastră de cauciuc, pe jumătate dezumflată, înfiptă bine între două scânduri ale gardului. I-am tras un șut slab printre copaci. La un moment dat, din spatele ferestrei, l-am văzut pe Grasu întorcând precaut mingea albastră, ca și cum ar fi vrut să cerceteze partea de dedesubt. În scurtă vreme au apărut și celelalte mâțe, curioase, rostogolindu-se odată cu mingiuța, recăpătându-și cheful de joacă și viață. A trecut urgia!

Chici

Când sună de recreație, terenul de sport al Liceului „Carol I” e invadat de-o mulțime vizibil plictisită: elevii ce vor să fumeze. Locul desemnat de conducerea școlii pentru acest viciu acceptat e latura îndepărtată a dreptunghiului de ciment, care se întâmplă să fie chiar sub ferestrele biroului meu de la bibliotecă, așa că mi-e ușor să-i observ pe tinerii pipași. Iau act de monotonia cromatică a îmbrăcăminții lor, în afară de câteva bluze albe, altele cu imprimeuri mai mult sau mai puțin vii, o jachetă azurie de blugi și alta cu epoleți ca niște pufuri galbene, numai culori și tente întunecate, în care negrul-antracit e la putere (și nu cred că asta-i uniforma liceului).

Surprinzător, mult mai colorat e părul adolescenților (al adolescentelor de fapt). Văd multe variante de blond și desfășurări de roșu (una aduce cu celebra Red-haired Judy din filmul Private Benjamin), un bob rozaliu și-o „periuță” movulie. În centrul atenției unui cerc tăcut e o fată elegantă, cu părul lung și ondulat, vopsit în șuvițe multicolore (pour la bonne bouche, și-a legat câteva șuvițe la spate, într-un nod lejer, pastelat). Favorita mea e însă o minionă cu părul drept, tăiat sub urechi și cu breton bogat. Toată chica fetei e blondă, cu excepția marginii căzute peste ochi a bretonului, care e turcoaz. A copiat-o nițeluș pe Terri Nunn din videoclipul pentru Take my breath away, dar cu verde-albăstrui în loc de indigo. Aș paria că se asortează cu ochii.